Componență
Membrii actuali ai comitetului
Comitetul este format din șapte persoane alese dintre foștii membri ai Curții de Justiție și ai Tribunalului Uniunii Europene, dintre membrii instanțelor naționale supreme și din juriști reputați, dintre care unul este propus de Parlamentul European.
Membrii comitetului sunt numiți pentru o perioadă de patru ani de Consiliu, la inițiativa președintelui Curții de Justiție.
Comitetul este compus în prezent din dl Vassilios Skouris (președintele comitetului), dna Maria Berger, dna Inken Gallner, dna Barbara Pořízková, dna Silvana Sciarra, dl Christophe Soulard și dna Vesna Tomljenović (membri ai comitetului), desemnați prin Decizia (UE) 2025/2644 a Consiliului din 16 decembrie 2025 de desemnare a membrilor comitetului prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Mandatul comitetului, în componența sa actuală, începe la 1 martie 2026 și se încheie la 28 februarie 2030.
[ A se vedea, de asemenea, componențele comitetului începând din 2010]
Vassilios Skouris
Născut în 1948; licențiat în drept la Universitatea Liberă din Berlin (1970), doctor în drept al Universității din Hamburg (1973); asistent și curator la catedra de drept procedural civil și drept procedural general la Universitatea din Hamburg (1972-1977); profesor de drept administrativ la Universitatea Democritus din Tracia (1977-1980); profesor de drept public la Universitatea din Bielefeld (1980-1982); profesor titular de drept public la Universitatea Aristotel din Salonic (1982-2015); judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (1999-2015) și președinte al acesteia (2003-2015); profesor afiliat la Facultatea de Drept Bucerius din Hamburg (2016-2024); membru onorific al Honorable Society of Lincoln's Inn; președinte al Camerei de judecată a Comisiei de etică a FIFA (2016-2024); membru în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din martie 2022 și președinte al comitetului din martie 2026.
Maria Berger
Născută în 1956; doctor în drept, Universitatea din Innsbruck; asistentă universitară la Universitatea din Innsbruck, Facultatea de drept public și științe politice; funcționară la Ministerul Federal al Științelor, resurse umane (1984-1994); funcționară responsabilă cu integrarea europeană la Cancelaria Federală din Viena (1988-1992); directoare a Autorității AELS de Supraveghere la Geneva/Bruxelles, (1993-1994); vicepreședintă a Universității Danube din Krems (1995-1996); membră supleantă a Convenției privind viitorul Europei (2002-2003); deputată în Parlamentul European – comisii: Piață internă, Afaceri juridice, Libertăți civile (1996-2007); ministră federală a justiției (2007-2008); judecătoare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (2009-2019); profesoară onorifică la Universitatea din Viena din 2015; membră în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din martie 2026.
Inken Gallner
Născută în 1964; primul examen de stat în drept (1991), al doilea examen de stat în drept și numirea sa în calitatea de judecător (1994); numirea sa în calitatea de judecător la Tribunalul pentru Litigii de Muncă (1997); judecătoare la Tribunalul Federal pentru Litigii de Muncă (2007-2014); șefa Ministerului Justiției din Baden-Württemberg (2014-2016); judecătoare la Tribunalul Federal pentru Litigii de Muncă, al șaselea senat (2016-2017); președintă a Tribunalului Federal pentru Litigii de Muncă, al zecelea senat (2017-2022); președintă a Tribunalului Federal pentru Litigii de Muncă (din 2022); conferențiar pentru avocații debutanți în cadrul grupurilor de lucru dedicate dreptului muncii (1996-2010); examinatoare la cel de al doilea examen de stat în drept în Baden-Württemberg (din 2000) (dreptul muncii și dreptul civil, președintă de comisie de la mijlocul anului 2014); conferențiar în domeniul dreptului muncii german și european la Universitatea din Konstanz (din 2016); conferențiar în domeniul dreptului muncii european și internațional la Westfälischen Wilhelms-Universität Münster (din 2018); conferențiar în domeniul dreptului muncii european și internațional la Universitatea din Cologne (din 2022); membră în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din martie 2026.
Barbara Pořízková
Născută în 1968; doctor în drept, Universitatea Masaryk, Brno (2000); avocată în cadrul Direcției Finanțelor, Departamentul Impozite Indirecte, din Brno (1993–2001); șefa departamentului de litigii la PricewaterhouseCoopers, specializată în contencios fiscal (2001–2006); judecătoare la Curtea Administrativă Supremă din Cehia din 2006; membră a Marii Camere a acesteia din 2013 și președintă a Camerei a noua a acesteia din 2014; vicepreședintă a Curții Administrative Supreme din octombrie 2018; câștigătoare a premiului „Avocatul anului” la categoria „drept financiar” în 2017, un concurs organizat de Asociația barourilor din Cehia; autoare a unor publicații și articole despre dreptul fiscal și jurisprudența Curții Administrative Supreme; judecătoare stagiară la Conseil d'État, Franța, în 2016; participare, în calitate de conferențiar și președintă, la seminare internaționale organizate de ACA-Europe și AIHJA; conferențiar pentru CFE Tax Advisers Europe, Asociația Fiscală Internațională, Camerele de consultanți fiscali din Cehia și Slovacia și publicul de specialitate; conferențiar în cadrul unui program al OCDE destinat judecătorilor administrativi ucraineni privind convențiile de evitare a dublei impuneri și TVA-ul; membră în comitetul prevăzut la articolul 255 din martie 2022; numită din nou pentru un al doilea mandat.
Silvana Sciarra
Născută în 1948; a studiat la Universitatea din Bari; bursieră Harkness la UCLA și Harvard Law School (1974-1976); a predat la Universitatea din Siena, a fost bursieră Fulbright la UCLA și profesoară invitată la mai multe universități (Warwick, Columbia Law School, Cambridge, Stockholm, Lund, UCL, LUISS Rome); a deținut catedra de drept european al muncii și securității sociale (1994-2003) la Institutul Universitar European; profesoară titulară de drept european al muncii și securității sociale la Universitatea din Florența (1990-2014, aflată în concediu în perioada în care a lucrat la Institutul Universitar European); doctor honoris causa în drept la Universitatea din Stockholm (2006) și la Universitatea din Hasselt (2012); judecătoare la Curtea Constituțională a Italiei, prima femeie aleasă de Parlament (din 2014), apoi președintă a Curții (2022-2023); în prezent, președintă emerită; a primit titlul de cavaler al Marii Cruci a Ordinului de Merit al Republicii Italiene (2017) și i s-a decernat premiul Hugo Sinzheimer (2015); președintă a Școlii Superioare de Justiție din Italia (2024-2026); membră în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din martie 2022.
Christophe Soulard
Născut în 1957; licențiat în filosofie al Universității din Reims; absolvent al Institutului de Studii Politice din Paris, secția „Serviciu public”; diplomă de masterat în drept privat, cu mențiunea „cariere judiciare”, de la Universitatea Paris I; judecător la Tribunalul de Primă Instanță din Metz (1985-1989), referent juridic la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (1985-1992); director al Centrului European pentru Judecători și Avocați (1992-1998); magistrat (Conseiller référendaire) la Curtea de Casație (1998-2008); prim-vicepreședinte al Tribunalului de Mare Instanță din Metz (președinte al Secției I Civile și coordonator al serviciului civil) (2008-2012); consilier (Conseiller) în cadrul Secției Penale a Curții de Casație (2012-2015); decan al Secției Penale a Curții de Casație (2015-2017); președinte al Secției Penale a Curții de Casație (2017-2022); prim președinte al Curții de Casație (Franța) (din 2022); conferențiar universitar la Universitatea Robert Schuman din Strasbourg – predarea de cursuri de drept al Uniunii Europene (2003-2009); conferențiar universitar la Universitatea din Lorraine – predarea de cursuri de drept al Uniunii Europene (2009-2015); membru în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, din martie 2026.
Vesna Tomljenović
Născută în 1956; licență în drept la Universitatea din Rijeka (1979), masterat în drept la Universitatea din Zagreb (1984); doctor în științe juridice al Universității din Zagreb (1996); asistentă universitară/conferențiar universitar de drept internațional privat și procedură civilă la Universitatea din Rijeka (1980-2005); profesoară – șefă a catedrei de drept privat internațional și european la Universitatea din Rijeka (2005-2013); profesoară titulară la Universitatea din Rijeka (din 2018); participare la programul Fulbright pentru profesori invitați, Tulane Law School, SUA (ianuarie-iulie 2003); judecătoare la Tribunalul Uniunii Europene (2013-2025), președintă de cameră pentru două mandate (2016-2019 și 2019-2021); președintă a Asociației croate de drept comparat din 2006; codirectoare a programului de specializare postuniversitară „Dreptul integrării europene” la Universitatea din Rijeka (2009-2013); șefă a grupului de lucru din cadrul echipei de negociere a Republicii Croația, responsabilă de capitolul 28 al acquis-ului „Protecția consumatorilor și a sănătății” (2005-2013); membră în comitetul prevăzut la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din martie 2026.